Nu ti-am spus niciodata, cititorule, ca imi era teama copil fiind sa dorm singura sau sa inchid ochii cand erau stinse toate luminile noaptea in casa, de teama ca o sa apara cineva in camera si eu nu am sa stiu. Inchideam ochii pentru cateva secunde si apoi ii deschideam cu teama si ma uitam spre usa, iar daca era vreo raza de lumina de undeva - de obicei erau niste umbre de la becurile din strada - ma uitam atent la ele daca sunt aceleasi sau daca nu cumva se schimba. Si tot inchideam si deschideam ochii si urmaream umbrele pana ce adormeam.
Usa de la baie nu o deschideam pana ce nu aprideam intai lumina, din acelasi motiv: acolo s-ar fi ascuns cine stie ce minunatii de animale sau monstrii ce ma asteptau pe intuneric, dar daca aprindeam lumina, dispareau ca prin minune si se ascundeau undeva...
Nu ti-am spus nici ca de fiecare data cand mama punea aspiratorul in casa eu stateam undeva in pat sau in alta camera. Asta se intampla pentru ca mi se parea ca aparatul asta avea o putere foarte mare si poate chiar o vointa proprie (copil, ce vrei !) si ca are sa reuseasca cumva sa ma aspire si pe mine. Aspiratorul era din acela vechi, cum aveau majoritatea pe vremea aceea, nu era cu nimic deosebit si arata cam asa:
Dar pentru mine era suficient de mare si de puternic ca sa ma tem de el, si inca mult ! Mai tarziu am inteles ce face si ca nu am de ce sa ma tem de el, ba chiar ca ar fi bine sa il mai folosesc si eu, sa o ajut pe mama putin.
Mai erau si zile cand stiam ca am facut vreo prostie, cum ar fi ca am varsat calimara de cerneala pe covor, ca am luat vreo nota proasta, ca am ars vreo cratita de mancare, si nu stiam cum sa fac sa nu afle mama. Orele acelea cand nu stiam cum sa ma port si ce sa spun, ca sa nu trezesc nicio banuiala, desi eram singura care stia ca are ceva de ascuns.
Si nu ti-am spus nici ca imi placea mult sa scriu in jurnal sau sa am si alte preocupari in afara de lectiile pentru scoala si petreceam multe ore la birou, uneori facand cu totul altceva decat credeau ai mei ca fac, respectiv ca as invata tot timpul ca sa fiu un elev model. :)
Si tot asa gaseam eu cate ceva de care sa ma tem sau din care sa imi fac griji si atunci cand nu ar fi fost cazul. Si tu faceai la fel ?
1 comentarii:
Cred ca , cu toti am avut unele fobii in copilarie, credeam in zane si aveam o frica de monstri si balauri . Ei , copilaria are partile ei bune si rele. Daca ne uitam in trecut schitam un zambet de bucurie.
Trimiteţi un comentariu