Sigur fiecare dintre noi isi aminteste macar vag primul televizor pe care l-a avut sau pe care l-a vazut, televizorul alb-negru din casa parintilor sau bunicilor, televizorul pe lampi dupa care asteptai cateva minute pana pornea, televizorul care nu avea telecomanda si care prindea cel mult 5 canale, asta in cazul fericit in care aveai de unde gasi atat de multe.
Pe vremea cand existau astfel de televizoare eram destul de mica, asa incat mai mult decat desene animate si poate un film, nu prea priveam la ele, mai ales pentru ca nu aveam destula rabdare, fiind preocupata cu alte indeletniciri, precum iesitul la joaca pe furis cand ai mei nu erau acasa, probatul hainelor mamei, teme pe care trebuia sa le scriu de 2 ori, intai pe un caiet acasa si apoi pentru scoala dupa ce le verificau ai mei, etc...
Tin minte ca bunicul avea un televizor pe lampi, care ma enerva de cate ori il deschideam pentru ca mi se parea ca trebuie sa astept prea mult. Am si o amintire ciudata legata de primul lor televizor:
Aveam vreo 5 ani cand bunicii mei au venit in casa cu primul lor televizor. Alb-negru, dar era primul. Ies in curte si ii vad carand o cutie mare in care inca nu stiam ce este. Si intreb curioasa ce se afla acolo. Banuiam ca e ceva important dupa marimea cutiei si grija cu care o carau. La care bunica raspunde nervoasa: "Ne-am luat si noi televizor sa ne uitam la el, ce credeai, ca ne uitam numai la tine ?!"
In schimb o vecina de-a noastra de bloc avea un televizor alb-negru in fata caruia pusese o sticla colorata vag in diverse culori. Imi placea sa ma uit la televizorul ei pentru ca iti dadea iluzia ca este color.
Nu intelegeam cum se face diferenta intre televizoare color si cele alb-negru, gandindu-ma ca cele alb-negru au totusi o paleta limitata de culori, respectiv alb, negru si nuante de gri. Ce nu intelegeam era daca televizoarele color prezinta ce filmeaza asa cum este sau amplifica culorile, daca sunt puse mai multe culori decat sunt de fapt.
Acum cu greu mai intalnesti televizoare alb-negru, mai ales modele vechi, care aveau doua antene deasupra ce formau un semn de victorie. Cei care au mai avut prin casa asa ceva, le-au dat pentru modele noi de plasme, LCD-uri, etc.
Ce fericire a fost la noi in casa cand ne-am luat primul televizor color ! Nu mai stiu daca a fost in rate sau nu, dar tin minte ca era un model de Alfa foarte mare si ca ai mei au chemat vecinii mai apropiati sa se bucure cu noi la un pahar de bautura. Era iarna si nu il puteam deschide imediat ce l-am adus in casa, de teama ca e inghetat si se strica. Cu cat stoicism am asteptat sa privim totul in culori din ziua aceea ! Si mama inca nu vroia sa renunte la mileul pe care i-l punea deasupra...
9 comentarii:
Amintirea primului TV color e minunată. Era un Nei și aveam telecomandă pe care am dibuit-o mai repede decât părinții. Acum nu mă mai uit la televizor... sunt aproape 4 ani.
Noa serbus.
Amintiri, amintiri şi iar amintiri. Primul meu televizor alb-negru a fost cumpărat târziu, la destul de mult timp după ce apăruseră televizoarele la noi. A fost la câteva luni după intrarea mea în câmpul muncii. Era un Oliver producţie cehoslovacă şi l-am folosit mult timp. După ce nu a mai putut fi reparat a urmat un telivizor color rusesc marca Selena, după care a urmat actualul televizor Philips pe care-l foloseşte Ioana pentru programele ei de desene. Aşa că nu fac parte din categoria celor care au avut multe televizoare.
Nostalgie! Primul meu televizor a fost desigur, Miraj 3. La noi acasa era un fel de sala de spectacol, caci venisera vecinele sa vada Cerbul de Aur... Primul tv color a fost Telecolor, prin '88, iar urmatorul, cat un cotet, era Korting. Ma uitam incontinuu la el.
Parca peisajul nu ar fi fost complet fata pestisorul de sticla de deasupra lui...
Doaaaaaaaaamne Cony,
Exact un astfel de peste am avut multi ani
pe televizor. Acum cateva luni l-am facut
cadou unei prietene, Magda. Sper ca nu l-ai
primit de la ea cadou. Iar cu tv. cu lampi
imi amintesc, virgula ca, plecam pe str.
Academiei la "baieti" dupa lampa PL-500.Insa
am si amintiri triste. Un singur elev din
clasa mea avea tv.Rubin 102, si toti copii
mergeam seara la el. Tatal lui Tica, asa il
chema pe coleg, distribuia butelii de aragaz.
mai facea invarteli si erau foarte instariti.
Eram un copil sarac si iubeam o fata blonda cu
rochita albastra. Si ea era tot saraca si fara
tata ca si mine. Acel televizor i-a luat ochii,
si sitatia lui Tica. S-a incantat de starea lui
iar iubirea noastra a luat sfarsit pentru
totdeauna. Am sa povestesc candva pe larg pe
blogul meu. Nu am mai iubit niciodata pe cineva
asa cum am iubit-o pe fata cu rochita albastra.
Afost prima iubire, si aveam doar 12 ani.
Draga Cony, nu pot sa mai scriu. O seara placuta!
Era acelasi comentariu, dar nu am reusit
sa il postez. Am scris din nou. Iarta-ma
Cony, Este frumos ce faci aici. Felicitari!
"Jteph spunea...
Amintirea primului TV color e minunată. Era un Nei și aveam telecomandă pe care am dibuit-o mai repede decât părinții. Acum nu mă mai uit la televizor... sunt aproape 4 ani.
28 martie 2011, 22:22 "
Idem, doar ca in cazul meu sunt cam 7 ani de cand nu ma mai uit la tv decat accidental, la un meci ceva :)
Primul meu televizor era cumparat cu vreo 5 ani inainte sa ma nasc.Un Venus h2 cu lampi.Cand aveam vreo 5 ani,ai mei s-au saturat sa-l tot repare,asa ca au cumparat altul,cu circuite integrate,un Olt 248.Se prindeau atunci 3 posturi:tvr1,un post moldovenesc si unul rusesc.Stiu ca urmaream desene animate sambata si duminica'lumea copiilor' si 'povestea de seara' la moldoveni.Alte vremuri.
Trimiteţi un comentariu